Da, școlile și grădinițele din România pot avea camere de supraveghere, dar numai în condițiile art. 66 din Legea 198/2023: cu acordul majorității simple a părinților, a elevilor majori și a angajaților, doar în anumite spații și doar cu sisteme în circuit închis. Părinții nu pot urmări clasa live de pe telefon. Pot cere însă, în scris, să vadă înregistrarea dintr-un interval precis.
Regulile vin din două texte: legea învățământului preuniversitar și procedura aprobată prin Ordinul nr. 3.781/2025 al Ministerului Educației și Cercetării. Peste ele se aplică GDPR, pentru că imaginile cu copii, profesori și personal sunt date personale.
Mai jos afli cine decide montarea camerelor, unde pot sta și unde nu, ce obligații are unitatea, de ce nu există „acces live pentru părinți” și cum ceri, pas cu pas, să vezi o înregistrare înainte să fie ștearsă.
Pe scurt · 5 idei-cheie
- Camerele se montează doar cu acordul majorității simple a părinților, elevilor majori și angajaților; în cazuri excepționale de violență, unitatea poate decide doar cu informarea lor.
- Sunt permise în săli de clasă, pe holuri, în exterior, în sălile de festivități și de sport și pe holurile căminelor și internatelor. În vestiare și grupuri sanitare sunt interzise.
- Sistemul trebuie să fie în circuit închis, fără acces din afara unității, deci fără vizionare live de acasă.
- Înregistrările se păstrează 30 de zile; le poți vedea pe baza unei cereri scrise și motivate, aprobate de director.
- Regulile se aplică și la creșe, grădinițe și unitățile particulare.
Ce spune legea despre camerele din școli și grădinițe
Baza este art. 66 din Legea nr. 198/2023 a învățământului preuniversitar, în forma modificată prin OUG nr. 95/2024. Articolul spune că unitatea de învățământ „poate decide” instalarea unui sistem de supraveghere audio-video. Nu e o obligație pentru toate școlile, ci o opțiune cu un scop precis: protecția persoanelor, a bunurilor și a valorilor și prevenirea violenței fizice sau psihologice.
Atenție la cuvântul audio-video. Legea vorbește despre imagine și sunet împreună, iar sunetul surprinde și discuțiile din clasă. De aceea regulile despre acces și păstrare contează la fel de mult ca votul.
Ordinul 3.781/2025: procedura pe care o aplică fiecare unitate
Legea a cerut ministerului instrucțiuni de aplicare (art. 66 alin. 14). Ele au apărut prin Ordinul nr. 3.781 din 15 aprilie 2025, publicat în Monitorul Oficial nr. 385 din 30 aprilie 2025. Ordinul aprobă Procedura privind monitorizarea audio-video în unitățile de învățământ preuniversitar, cu reguli despre vot, informare, păstrarea imaginilor, acces și evaluarea impactului asupra protecției datelor.
Se aplică și la creșe, grădinițe și școli particulare?
Da. Legea 198/2023 include educația timpurie, de la 3 luni la 6 ani, în învățământul preuniversitar (art. 15 alin. 1 lit. a). Art. 30 alin. (1) spune clar că „creșele și grădinițele, ca unități de educație timpurie, fac parte din sistemul național de învățământ preuniversitar”.
Sistemul cuprinde unitățile de stat, particulare și confesionale (art. 12 alin. 1). Iar Ordinul 3.781/2025 obligă explicit și unitățile particulare să aplice procedura (art. 2 din ordin).
Cine decide montarea camerelor și cum se votează
Camerele nu apar peste noapte, printr-o decizie a directorului. Legea și procedura descriu un drum în mai mulți pași, iar tu, ca părinte, ai un vot în el.
- Unitatea întocmește lista angajaților, a părinților sau reprezentanților legali ai elevilor minori și a elevilor majori (art. 7 din procedură).
- Fiecare persoană de pe listă își exprimă acordul sau dezacordul, iar rezultatul se consemnează într-un proces-verbal.
- Pentru un copil minor votează un singur părinte sau reprezentant legal (art. 7 alin. 2 din procedură).
- Înainte de decizie, unitatea consultă personalul didactic, didactic auxiliar și nedidactic și informează persoanele vizate (art. 66 alin. 3 din lege).
- Dacă există majoritatea simplă cerută de art. 66 alin. (1), consiliul de administrație adoptă hotărârea, cu avizul directorului.
- Sistemul funcționează cel mult un an calendaristic. Prelungirea se face tot prin hotărâre a consiliului de administrație, dacă motivele persistă.
Excepția: risc ridicat de violență
Art. 66 alin. (2) permite o scurtătură. În cazuri excepționale, când riscul de violență este ridicat și există un număr semnificativ de sesizări, decizia se poate lua fără votul majorității, doar cu informarea părinților, elevilor și personalului.
Și în acest caz rămân valabile toate celelalte reguli: spațiile permise, circuitul închis, termenul de păstrare și regulile de acces.
Unde pot fi montate camerele și unde nu
Art. 66 alin. (4) dă o listă de spații în care pot fi instalate sistemele. Procedura adaugă că ele se montează doar acolo unde este strict necesar (art. 4 alin. 2 din procedură).
| Spațiul | Camere permise? | Ce spune legea |
|---|---|---|
| Sala de clasă | Da | Inclusă în art. 66 alin. (4) |
| Holuri și exteriorul clădirilor | Da | Incluse în art. 66 alin. (4) |
| Sala de festivități și sala de sport | Da | Incluse în art. 66 alin. (4) |
| Holurile căminelor și internatelor | Da | Doar holurile, nu camerele de dormit |
| Vestiare și grupuri sanitare | Nu | Excluse expres de lege |
| Sala de mese, dormitoare | Nu apar în listă | Întreabă pe ce temei sunt montate |
Lista nu pomenește sălile de mese și nici dormitoarele, inclusiv pe cele din grădinițele cu program prelungit. Dacă vezi camere acolo, ai motiv să întrebi conducerea, în scris, pe ce temei au fost montate.
Semnul de la intrare: ce trebuie să conțină
Procedura cere o notă de informare publicată pe site și la avizier, plus un semn vizibil, de regulă standardizat, care anunță supravegherea audio-video (art. 5 alin. 2). Nu e obligatoriu să fie arătată poziția fiecărei camere, dacă zonele filmate sunt clare (art. 5 alin. 3).
Ghidul EDPB 3/2019 privind supravegherea video recomandă ca semnul să arate scopul, identitatea operatorului și drepturile persoanelor și să trimită la informarea completă (pct. 114). Pictograma e doar primul strat; textul de lângă ea face semnul complet.
În magazinAutocolant zonă supravegheată
Ce obligații are școala după ce montează camerele
Odată pornit sistemul, unitatea răspunde de respectarea GDPR și a Legii 190/2018 (art. 66 alin. 5). Obligațiile concrete sunt la alin. (6) și în procedură. Unitatea trebuie:
- să folosească imaginile doar pentru cercetarea cazurilor de violență sau a celor privind bunurile din incintă;
- să folosească numai camere în circuit închis, care nu pot fi configurate sau accesate din afara unității;
- să desemneze o persoană care monitorizează funcționarea sistemului, de regulă un cadru didactic, și un responsabil cu protecția datelor;
- să păstreze înregistrările 30 de zile și apoi să le șteargă automat; în cazuri temeinic justificate, până la finalul cercetărilor;
- să nu folosească imaginile pentru evaluarea profesională a cadrelor didactice sau pentru contestațiile la note;
- să pună înregistrările la dispoziția organelor de urmărire penală, la cererea acestora;
- să facă o evaluare a impactului asupra protecției datelor (art. 14 din procedură) și să țină evidența acțiunilor celor care folosesc sistemul.
Înregistrările nu pot fi vândute și nu pot fi făcute publice (art. 66 alin. 8). Cine le vede, inclusiv un părinte, nu le poate publica și nu le poate folosi ca să lezeze imaginea sau integritatea elevilor, a părinților ori a personalului (alin. 11).
De ce contează și Legea 190/2018
Profesorii, educatoarele și personalul auxiliar sunt angajați, iar camera din clasă le filmează locul de muncă. Pentru monitorizarea video a angajaților, art. 5 din Legea 190/2018 cere, printre altele, informarea lor prealabilă și completă, consultarea sindicatului sau a reprezentanților și păstrarea imaginilor cel mult 30 de zile, cu excepțiile prevăzute de lege.
Pot părinții să vadă camerele live, de pe telefon?
Nu. Art. 66 alin. (6) lit. b) cere camere „configurate cu circuit închis”, care nu permit accesul din afara unității. Un flux live trimis în telefoanele părinților este exact accesul din afară pe care legea îl exclude.
Motivele sunt ușor de înțeles. În aceeași imagine apar alți copii, ale căror familii nu au acceptat să fie urmăriți de alți părinți, și apar angajați la locul lor de muncă. Dreptul tău, prevăzut la alin. (9), este altul: să vezi înregistrarea, la cerere, pentru o perioadă precisă.
Grădinița particulară îți oferă „acces live din aplicație”
Regulile sunt aceleași la stat și la privat. Dacă o unitate îți promite vizionare live de acasă, întreabă în scris cum se împacă asta cu art. 66 alin. (6) lit. b) și cu Ordinul 3.781/2025. Poți sesiza inspectoratul școlar, iar pentru partea de date personale, ANSPDCP.
Camerele WiFi de acasă nu sunt soluția pentru o școală
Camerele WiFi cu aplicație pe telefon, cum vindem și noi, sunt făcute tocmai pentru acces de la distanță: vezi casa sau curtea de oriunde. Într-o școală, legea cere opusul. Dacă faci parte din consiliul de administrație sau din comitetul de părinți și se discută montarea camerelor, sistemul trebuie gândit de la început în circuit închis, cu un specialist care cunoaște și cerințele GDPR.
Acasă, pentru bebeluș sau pentru animalul de companie, e altă discuție, cu alte reguli. Le găsești în ghidul nostru despre camerele de supraveghere de acasă și GDPR.
Cum ceri să vezi înregistrarea, pas cu pas
Dacă bănuiești că copilul tău a fost lovit, umilit sau că i s-a furat ceva, înregistrarea poate lămuri ce s-a întâmplat. Timpul contează: după 30 de zile, imaginile se șterg automat.
- Notează data, intervalul orar și locul (clasa, holul, curtea) cât mai exact.
- Scrie o cerere către director: cine ești, pentru ce copil, ce s-a întâmplat pe scurt și ce interval vrei să vezi (art. 66 alin. 9 și 10).
- Cere în aceeași cerere ca imaginile din acel interval să fie păstrate până la lămurirea cazului; legea permite prelungirea termenului în cazuri justificate (alin. 6 lit. d).
- Depune cererea la secretariat și păstrează numărul de înregistrare sau confirmarea e-mailului.
- După aprobare, vizionezi înregistrarea. Legea vorbește de acces exclusiv prin vizualizarea înregistrărilor.
- Dacă imaginile arată violență, anunță poliția. Unitatea trebuie să pună înregistrările la dispoziția organelor de urmărire penală (alin. 6 lit. g).
Ce scrii în cerere (model scurt)
„Subsemnatul/Subsemnata [nume], părinte al elevului/preșcolarului [nume], din clasa/grupa [X], vă rog să aprobați accesul la înregistrările audio-video din [spațiul], din data de [zi.lună.an], intervalul [ora–ora], în baza art. 66 alin. (9) și (10) din Legea nr. 198/2023. Motivul cererii: [descriere pe scurt]. Vă rog, de asemenea, să dispuneți păstrarea acestor înregistrări până la finalizarea verificărilor. Data și semnătura.”
Ce faci dacă școala refuză sau nu răspunde
Legea școlii nu dă un termen de răspuns. GDPR îți dă însă, ca părinte care reprezintă copilul, dreptul de acces la datele lui (art. 15). Operatorul răspunde în cel mult o lună, iar termenul poate fi prelungit cu două luni dacă e nevoie (art. 12 alin. 3).
Dacă ceri o copie, unitatea trebuie să protejeze ceilalți copii din imagine. Procedura cere mascarea sau estomparea persoanelor terțe (art. 11 alin. 3), iar GDPR spune că dreptul la copie nu aduce atingere drepturilor altora (art. 15 alin. 4).
Fără răspuns în termen sau cu un răspuns care te nemulțumește, poți face plângere la ANSPDCP. Autoritatea îți cere să te fi adresat întâi operatorului, adică unității de învățământ.
Camerele de la examene sunt obligatorii prin lege
Separat de supravegherea de zi cu zi, art. 66 alin. (12) face monitorizarea audio-video obligatorie la evaluarea națională, la admiterea în liceu și la examenele naționale din clasa a VIII-a și din clasele a XII-a/a XIII-a. Aceeași regulă se aplică la definitivat, la concursurile pentru posturile didactice și la cele pentru funcțiile de conducere.
Aici nu se votează: camerele țin de organizarea examenului. Dacă vrei să știi cum sunt folosite imaginile într-o contestație, întreabă comisia de examen; regulile de mai sus despre vot și acces privesc sistemele de supraveghere din timpul anului școlar.
Greșeli frecvente ale părinților
- Filmezi cu telefonul în clasă sau în curte și postezi pe grupul clasei. În cadru apar și alți copii, ale căror familii nu și-au dat acordul.
- Pui un reportofon sau o mini cameră în ghiozdan. Înregistrarea ascunsă a altor persoane poate avea consecințe legale serioase; citește întâi ce e legal cu o cameră spion în România.
- Trimiți mai departe o înregistrare pe care ai văzut-o la școală. Art. 66 alin. (11) interzice publicarea ei.
- Aștepți „să se calmeze lucrurile” și depui cererea după 30 de zile, când imaginile nu mai există.
- Ceri „toate înregistrările din săptămâna asta”. Legea cere un interval precis (alin. 10), iar o cerere vagă e mai ușor de respins.
- Votezi fără să citești nota de informare și afli abia după aceea unde sunt camerele.
Întrebări frecvente
Este legal să fie camere de supraveghere în clasă?
Da, sala de clasă e în lista spațiilor permise de art. 66 alin. (4) din Legea 198/2023. Condiția este votul majorității simple a părinților, elevilor majori și angajaților sau, în cazuri excepționale de violență, informarea lor. Sistemul trebuie să fie în circuit închis.
Pot să refuz camerele din clasa copilului meu?
Poți vota împotrivă: pentru fiecare copil minor votează un părinte sau un reprezentant legal. Dacă majoritatea este de acord, hotărârea consiliului de administrație se aplică tuturor. Dacă procedura nu a fost respectată, poți sesiza inspectoratul școlar și, pentru datele personale, ANSPDCP.
Cât timp se păstrează înregistrările din școală?
30 de zile, după care se șterg automat (art. 66 alin. 6 lit. d). În cazuri temeinic justificate, păstrarea se prelungește până la finalizarea cercetărilor. De aceea e bine să ceri în scris și păstrarea imaginilor, nu doar vizionarea lor.
Pot primi o copie a înregistrării din clasă?
Legea școlii vorbește doar de vizionare. GDPR îți dă separat dreptul de acces la datele copilului și la o copie (art. 15 alin. 3), dar fără să fie afectați ceilalți copii din imagine. Procedura cere ca persoanele terțe să fie mascate sau estompate atunci când înregistrarea îți este pusă la dispoziție.
Poate fi evaluat profesorul după camerele din clasă?
Nu. Art. 66 alin. (6) lit. e) interzice folosirea înregistrărilor pentru evaluarea profesională a cadrelor didactice și pentru soluționarea contestațiilor la note. Imaginile servesc doar la cercetarea cazurilor de violență și a celor privind bunurile.
Cine plătește camerele din școli și grădinițe?
Art. 66 alin. (13) spune că achiziția poate fi finanțată de autoritățile administrației publice locale sau de Ministerul Educației. Legea nu le obligă să facă asta, ci le permite. Pentru unitățile particulare, întreabă direct conducerea.
Poate grădinița să pună camere în sala unde dorm copiii?
Dormitoarele nu apar în lista spațiilor permise de art. 66 alin. (4); pentru cămine și internate legea pomenește doar holurile. Dacă există camere acolo, cere în scris temeiul și nota de informare, iar la nevoie sesizează inspectoratul și ANSPDCP.
Ce să faci acum
Dacă școala sau grădinița copilului tău pregătește montarea camerelor, cere nota de informare, participă la vot și întreabă despre spații, acces și termenul de păstrare. Dacă s-a întâmplat ceva, depune repede o cerere scrisă de vizionare și de păstrare a imaginilor.
Pentru context, citește și ghidurile noastre despre camerele de supraveghere la locul de muncă, despre înregistrările folosite ca probă la poliție și în instanță și despre camerele care înregistrează sunet. Pentru acasă, unde decizia îți aparține, găsești camere WiFi de interior. Pentru unitățile care montează un sistem, autocolantul „Atenție! Zonă supravegheată video” acoperă pictograma de la intrare, iar restul informațiilor se adaugă lângă el.
Echipa VIZZYO
Dacă ai întrebări, scrie-ne pe chat pe vizzyo.ro — te ajutăm gratuit.
Informațiile sunt generale și nu țin loc de consultanță juridică.
