Camerele de supraveghere la locul de muncă sunt legale doar dacă angajatorul îndeplinește toate cele cinci condiții din art. 5 al Legii nr. 190/2018: interes legitim temeinic justificat, informarea prealabilă a angajaților, consultarea sindicatului sau a reprezentanților, mijloace mai puțin intruzive încercate fără succes și stocare de cel mult 30 de zile, cu excepțiile prevăzute de lege. Vestiarele, toaletele și zonele de pauză nu se filmează.
Sunetul se justifică foarte rar. Ghidul e scris pentru ambele părți: dacă ești angajator, afli ce trebuie să ai pregătit înainte să montezi prima cameră; dacă ești angajat, afli ce drepturi ai și unde te poți plânge.
Pe scurt · 5 idei-cheie
- Temeiul: GDPR (art. 6 alin. (1) lit. f) și art. 88) și art. 5 din Legea nr. 190/2018, cu cinci condiții care trebuie îndeplinite toate.
- Semnătura angajaților pe un „acord pentru camere” nu rezolvă problema: în relația de muncă, consimțământul rareori e liber (Ghidul EDPB 3/2019, pct. 47).
- Toaletele, vestiarele, dușurile și zonele de pauză sau de masă nu se filmează; ANSPDCP a sancționat firme pentru camere în vestiare și în sala de mese.
- Funcțiile care nu sunt necesare, inclusiv înregistrarea audio, trebuie dezactivate (Ghidul EDPB 3/2019, pct. 129).
- Angajatul poate cere informații, o copie a înregistrărilor, ștergerea lor și se poate opune; dacă nu primește răspuns în termen, face plângere la ANSPDCP.
Ce lege se aplică camerelor de supraveghere la locul de muncă
Regula de bază vine din GDPR (Regulamentul (UE) 2016/679). Angajatorul se sprijină de obicei pe interesul legitim (art. 6 alin. (1) lit. f)), de exemplu protecția bunurilor sau siguranța oamenilor. Art. 88 din GDPR permite statelor să adopte reguli mai detaliate pentru datele angajaților, iar România a făcut asta prin art. 5 din Legea nr. 190/2018.
Art. 5 se aplică atunci când angajatorul folosește „sisteme de monitorizare prin mijloace de comunicații electronice și/sau prin mijloace de supraveghere video la locul de muncă”. În acest caz, prelucrarea datelor angajaților în scopul intereselor legitime ale angajatorului „este permisă numai dacă” sunt îndeplinite toate cele cinci condiții de mai jos.
O greșeală frecventă este să te bazezi pe semnătura angajaților. Ghidul EDPB 3/2019 (pct. 47) spune că, din cauza dezechilibrului de putere dintre angajator și angajat, în cele mai multe cazuri angajatorii nu ar trebui să se bazeze pe consimțământ. ANSPDCP a reținut același lucru într-un caz din 2021: în relația angajator-angajat, consimțământul nu a putut fi considerat liber exprimat (comunicatul ANSPDCP).
Cele 5 condiții din art. 5 al Legii 190/2018, pe înțeles
| Condiția din lege | Ce înseamnă în practică | Ce dovadă păstrează angajatorul |
|---|---|---|
| a) Interesele legitime sunt temeinic justificate și prevalează asupra drepturilor angajaților | Un motiv concret: furturi, acces neautorizat, riscuri de siguranță | O analiză scrisă a riscurilor și a interesului legitim |
| b) Informarea prealabilă, obligatorie, completă și explicită a angajaților | Angajații află înainte de pornirea camerelor scopul, zonele, durata stocării și drepturile lor | Nota de informare, semnată de primire; panourile de la intrarea în zonele filmate |
| c) Consultarea sindicatului sau a reprezentanților angajaților | Consultarea are loc înainte de introducerea sistemului, nu după | Adresa de consultare și răspunsul sau procesul-verbal |
| d) Mijloacele mai puțin intruzive nu și-au dovedit anterior eficiența | Ai încercat întâi alte măsuri, de exemplu încuietori, control de acces, inventar mai des | Dovezi despre măsurile anterioare și rezultatele lor |
| e) Stocare proporțională cu scopul, de cel mult 30 de zile | Ștergere automată; excepții doar dacă legea o prevede expres sau în cazuri temeinic justificate | Setarea de suprascriere și procedura pentru incidente |
Ghidul ANSPDCP de întrebări și răspunsuri privind GDPR (întrebarea 61) adaugă că, înainte de instalare, angajatorul trebuie să facă o evaluare a riscurilor, iar aceste aspecte trebuie să se regăsească într-o documentație argumentată temeinic.
Condițiile sunt cumulative: dacă lipsește una, monitorizarea nu e permisă. Într-un caz din 2022, ANSPDCP a amendat o firmă pentru camere audio-video în birourile angajaților, reținând între altele că nu a prezentat dovezi că a îndeplinit toate condițiile art. 5 din Legea nr. 190/2018 (comunicatul ANSPDCP). Într-un caz din 2025, a reținut lipsa consultării angajaților și lipsa dovezii că mijloacele mai puțin intruzive au fost încercate (comunicatul ANSPDCP).
Zone interzise: toalete, vestiare, zona de pauză
Ghidul EDPB 3/2019 (pct. 37) spune că nimeni nu se poate aștepta în mod rezonabil să fie monitorizat în grupurile sanitare sau la saună și că filmarea acestor zone este o intruziune intensă în drepturile persoanei. La pct. 38 adaugă zonele folosite pentru odihnă și relaxare și locurile în care oamenii stau și comunică. Ghidul dă chiar exemplul unui restaurant care ar vrea camere în toalete ca să verifice curățenia: drepturile persoanelor prevalează clar, deci camerele nu pot fi montate acolo.
- Toalete, dușuri, vestiare: excluse. ANSPDCP a anunțat în 2020 sancționarea unei firme pentru camere în birouri și în vestiare (comunicatul ANSPDCP), iar în 2021 a alteia pentru camere în vestiare și în zona de masă, cu obligația de a reorienta camerele.
- Zone de pauză, sala de mese, bucătăria angajaților: aici interesul angajaților de a nu fi monitorizați prevalează, de regulă.
- Birouri, cu camera îndreptată permanent spre oameni: greu de justificat. Dacă scopul e protecția bunurilor, filmezi intrările, casieria sau depozitul, nu angajații la birou.
- Trotuarul și strada din fața firmei: camerele exterioare filmează perimetrul firmei, nu domeniul public; ANSPDCP a dispus exact această măsură în cazul din 2025.
Un panou de avertizare nu schimbă aceste reguli. Ghidul EDPB (pct. 40) precizează că semnele de informare nu contează atunci când se stabilește ce poate aștepta, în mod obiectiv, o persoană.
Înregistrarea audio la locul de muncă
Art. 5 din Legea nr. 190/2018 nu vorbește separat despre sunet, dar principiile GDPR se aplică pe deplin: datele trebuie să fie „limitate la ceea ce este necesar” (art. 5 alin. (1) lit. c)). Ghidul EDPB (pct. 129) dă înregistrările audio ca exemplu de funcție care, de regulă, nu e necesară și spune că funcțiile oferite, dar nenecesare, trebuie dezactivate.
Practica ANSPDCP merge în aceeași direcție. În 2024, autoritatea a amendat o companie de transport public pentru camere audio-video îndreptate spre șoferi, în cabine. A reținut că imaginile și sunetele au fost folosite și în alt scop, inclusiv în procedurile disciplinare, că sistemul putea capta și vocea călătorilor și i-a cerut să reevalueze inclusiv folosirea opțiunii audio (comunicatul ANSPDCP).
Mai e și latura penală: Codul penal (art. 226) sancționează înregistrarea audio, fără drept, a unei convorbiri private. Concluzia practică pentru angajator: microfonul camerelor rămâne oprit, cu excepția unei situații speciale, justificate și documentate. Regulile pentru sunet, situație cu situație, sunt în ghidul despre camera de supraveghere cu audio.
Cât timp se păstrează înregistrările: maximum 30 de zile
Art. 5 lit. e) din Legea nr. 190/2018 cere o durată de stocare proporțională cu scopul, dar nu mai mare de 30 de zile, cu excepția situațiilor expres reglementate de lege sau a cazurilor temeinic justificate. Cele 30 de zile sunt o limită maximă, nu o țintă. Ghidul EDPB (pct. 121) arată că pagubele se observă, de obicei, în una-două zile și că, peste 72 de ore, e nevoie de tot mai multe argumente.
Dacă se produce un incident, păstrezi mai mult doar secvența relevantă, nu toată arhiva, și doar cât e necesar pentru acel scop.
Cum îi informezi corect pe angajați
Informarea se face înainte de pornirea camerelor (art. 5 lit. b)) și cuprinde informațiile din art. 13 GDPR: cine este operatorul și cum îl contactezi, scopurile și temeiul juridic, interesul legitim urmărit, cine primește imaginile, cât timp sunt păstrate și ce drepturi au angajații, inclusiv dreptul de a face plângere la ANSPDCP.
Ghidul EDPB (pct. 111-114) recomandă două niveluri: un panou la intrarea în zona filmată, cam la nivelul ochilor, cu informațiile esențiale (scopul, identitatea operatorului, drepturile) și cu trimitere la informarea completă, de exemplu o notă internă sau regulamentul intern.
În magazinAutocolant zonă supravegheată · „Atenție! Zonă supravegheată video”
Autocolantul „Atenție! Zonă supravegheată video” marchează zona filmată. La locul de muncă, folosește-l împreună cu nota de informare scrisă: pictograma singură nu acoperă toate informațiile cerute de art. 13.
Ce poate face angajatul filmat ilegal
- Cere informații și o copie. Întreabă ce camere există, ce filmează și cât timp se păstrează imaginile. Ai dreptul la o copie a înregistrărilor în care apari (art. 15 alin. (3) GDPR).
- Opune-te sau cere ștergerea când consideri că monitorizarea e excesivă (art. 21 și art. 17).
- Așteaptă răspunsul cel mult o lună (art. 12 alin. (3)); termenul se poate prelungi cu două luni doar dacă ești anunțat, cu motive, în prima lună.
- Vorbește cu sindicatul sau cu reprezentanții angajaților: legea cere consultarea lor înainte de instalare.
- Fă plângere la ANSPDCP, cu cererile trimise și răspunsurile primite, prin formularul de pe dataprotection.ro, prin e-mail sau prin poștă.
Un exemplu: în 2025, ANSPDCP a amendat un angajator care nu a răspuns în termen la cererile unui salariat de acces, ștergere și opoziție și nu i-a dat copia înregistrărilor audio-video cerute (comunicatul ANSPDCP).
Dacă ai suferit un prejudiciu, GDPR îți permite să te adresezi și direct instanței (art. 79) și să ceri despăgubiri pentru prejudiciul material sau moral (art. 82), chiar dacă ai făcut deja plângere la ANSPDCP.
Întrebări frecvente
Este legal ca angajatorul să pună camere în birou?
Legea nu interzice expres camerele în birouri, dar cere toate cele cinci condiții din art. 5 al Legii nr. 190/2018. O cameră îndreptată permanent spre biroul unui angajat e greu de justificat, iar ANSPDCP a sancționat mai mulți angajatori pentru camere în birourile angajaților. Protecția bunurilor se face, de regulă, filmând intrările, depozitul sau casieria.
Sunt obligat să semnez un acord pentru camere?
Angajatorul trebuie să te informeze în prealabil, complet și explicit, și îți poate cere să semnezi de primire pe nota de informare. Consimțământul nu este însă un temei potrivit în relația de muncă (Ghidul EDPB 3/2019, pct. 47). Legalitatea camerelor depinde de cele cinci condiții ale legii, nu de semnătura ta.
Poate angajatorul să mă sancționeze pe baza înregistrărilor?
Datele se folosesc doar în scopurile pentru care au fost colectate și despre care ai fost informat (art. 5 alin. (1) lit. b) GDPR). În cazul companiei de transport din 2024, ANSPDCP a reținut ca problemă tocmai folosirea imaginilor și a sunetelor în alt scop, inclusiv disciplinar. Dacă ești în această situație, cere informarea completă și discută cu un avocat specializat în dreptul muncii.
Cât timp pot fi păstrate înregistrările de la serviciu?
Cel mult 30 de zile, cu excepția situațiilor prevăzute expres de lege sau a cazurilor temeinic justificate (art. 5 lit. e) din Legea nr. 190/2018). Ghidul EDPB recomandă perioade cât mai scurte, iar secvențele cu un incident se salvează separat.
Camerele de la serviciu au voie să înregistreze sunet?
Doar în situații excepționale, justificate și documentate. Ghidul EDPB cere dezactivarea funcțiilor care nu sunt necesare, iar ANSPDCP a sancționat mai mulți angajatori pentru sisteme audio-video. Dacă observi că o cameră are microfonul activ, cere în scris informații și, la nevoie, fă plângere.
Unde fac plângere dacă sunt filmat ilegal la serviciu?
La ANSPDCP, de preferat după ce te-ai adresat în scris angajatorului. Condițiile sunt în procedura aprobată prin Decizia nr. 133/2018. Dacă ai fost filmat în vestiar sau la toaletă, discută cu un avocat și despre o plângere penală (art. 226 din Codul penal), pentru care termenul este de 3 luni de când ai aflat.
Concluzie
Pentru angajator, ordinea e clară: documentezi nevoia, consulți reprezentanții, informezi, filmezi doar ce e necesar, fără sunet, și ștergi automat. Pentru angajat: o cerere scrisă către angajator, apoi plângerea la ANSPDCP.
Dacă echipezi un spațiu de lucru, citește și ghidul nostru despre camerele pentru atelier, depozit și magazin și pe cel despre ce spune legea la instalarea camerelor. Pentru spații interioare găsești camerele WiFi de interior.
Echipa VIZZYO
Dacă ai întrebări, scrie-ne pe chat pe vizzyo.ro — te ajutăm gratuit.
Informațiile sunt generale și nu țin loc de consultanță juridică.
