Legislația nu are o regulă scrisă special pentru camerele de supraveghere în curtea comună, dar Codul civil spune două lucruri clare. Modul în care folosiți curtea comună se stabilește prin acordul coproprietarilor (art. 639), iar captarea imaginii unei persoane aflate într-un spațiu privat, fără acordul ei, poate fi o atingere adusă vieții private (art. 74). Concluzia practică: fără acordul celorlalți filmezi doar intrarea ta, cu un cadru strâns, iar pentru poartă, alee sau parcare aveți nevoie de un acord scris.
Mai jos afli ce înseamnă coproprietatea pentru o curte, de ce excepția GDPR pentru uz casnic e discutabilă aici, ce poate filma fiecare proprietar, ce cuprinde acordul scris și ce faci dacă un coproprietar a montat deja o cameră.
Pe scurt · 5 idei-cheie
- O curte pe care o împarți cu alți proprietari e în coproprietate: obișnuită (o casă moștenită, un teren cumpărat împreună) sau forțată (terenul și curtea unei clădiri cu mai multe locuințe).
- Cum folosiți curtea comună decideți împreună; dacă nu vă înțelegeți, decide instanța (art. 639 din Codul civil).
- Excepția GDPR pentru uz casnic e greu de invocat când în curte intră zilnic și alte familii decât a ta.
- Un acord scris, semnat de toți, spune unde stau camerele, ce filmează, cine vede imaginile și cât se păstrează.
- Dacă un coproprietar montează o cameră fără să întrebe, nu o atingi: discuți, ceri în scris, apoi mergi la ANSPDCP sau în instanță.
Ce înseamnă „curte comună” în Codul civil
Codul civil numește situația „proprietate comună”: dreptul de proprietate are doi sau mai mulți titulari (art. 631 din Codul civil). Forma cea mai des întâlnită este coproprietatea, în care fiecare are o cotă-parte, iar cotele sunt prezumate egale până la proba contrară (art. 632 și art. 634).
Coproprietatea obișnuită: casa moștenită sau terenul cumpărat împreună
E cazul fraților care au moștenit casa părinților și locuiesc fiecare într-o parte, sau al unor prieteni care au cumpărat un teren împreună. Curtea nu e împărțită juridic: fiecare are o cotă din tot, nu „jumătatea lui” de curte.
Dacă bunul e stăpânit în comun, legea prezumă coproprietatea până la proba contrară (art. 633). Așa că, dacă nu aveți un act de partaj, pornește de la ideea că și curtea e comună.
Coproprietatea forțată: casa cu mai multe apartamente
Într-o clădire cu mai multe locuințe care au proprietari diferiți, părțile care nu pot fi folosite decât în comun sunt în coproprietate forțată (art. 648). Legea numește printre ele terenul pe care se află clădirea, inclusiv suprafața neconstruită necesară folosirii ei normale, și curtea interioară (art. 649 alin. (1) lit. a) și b)).
Tot în coproprietate forțată pot fi poteca, fântâna sau drumul comun care deservesc două imobile vecine (art. 646). Pe scurt, aleea pe care trec două familii spre casele lor poate fi comună chiar dacă fiecare are curtea ei.
Folosința exclusivă a unei părți din curte
O parte comună poate fi atribuită unui coproprietar în folosință exclusivă doar dacă asta nu lezează drepturile celorlalți, cu o majoritate de două treimi din numărul coproprietarilor și al cotelor-părți (art. 650). Dacă ai primit astfel un loc de parcare sau o grădină, verifică ce scrie exact în decizia respectivă.
| Situația | Tipul de proprietate | Ce spune Codul civil |
|---|---|---|
| Casă moștenită, locuită de frați | Coproprietate obișnuită | Folosință comună; modul de folosire se stabilește prin acord (art. 636, 639) |
| Teren cumpărat de doi prieteni | Coproprietate obișnuită | Cote prezumate egale până la proba contrară (art. 634) |
| Casă cu mai multe apartamente | Coproprietate forțată | Terenul și curtea interioară sunt părți comune (art. 649) |
| Alee sau drum comun între două case | Coproprietate forțată | Bun comun necesar ambelor imobile (art. 646) |
| Parte din curte dată unuia singur | Parte comună în folosință exclusivă | Decizie cu majoritate de două treimi (art. 650) |
De ce ai nevoie de acordul celorlalți coproprietari
Nicio lege nu spune cuvânt cu cuvânt „pentru o cameră în curtea comună ai nevoie de acordul tuturor”. Concluzia vine din regulile generale ale Codului civil, luate împreună:
- Folosința comună: fiecare coproprietar poate folosi bunul comun doar dacă nu îi schimbă destinația și nu aduce atingere drepturilor celorlalți (art. 636 alin. (1)); la coproprietatea forțată, regula e asemănătoare (art. 647 alin. (1)).
- Modul de folosire: se stabilește prin acordul coproprietarilor, iar în caz de neînțelegere, prin hotărâre judecătorească (art. 639).
- Actele care te limitează: un act de administrare care limitează substanțial posibilitatea unui coproprietar de a folosi bunul comun nu se poate face fără acordul lui (art. 641 alin. (2)).
- Folosința impusă: cine folosește exclusiv bunul comun împotriva voinței celorlalți poate fi obligat la despăgubiri (art. 636 alin. (2)).
Peste regulile despre proprietate vin cele despre viața privată. Orice persoană are dreptul la propria imagine (art. 73), iar captarea imaginii unei persoane aflate într-un spațiu privat fără acordul ei și ținerea vieții private sub observație pot fi considerate atingeri aduse vieții private (art. 74 lit. c) și e)).
O curte comună e un spațiu privat pentru toți cei care locuiesc acolo. O cameră care îi filmează zilnic pe vecinul tău, pe copiii lui și pe musafirii lor intră exact în zona pe care o protejează aceste articole.
Atenție: Acordul coproprietarilor nu îi acoperă automat pe chiriași, pe membrii familiilor sau pe musafiri. Ei trebuie informați înainte, iar camerele nu au ce căuta în zonele folosite doar de ei.
Excepția GDPR pentru uz casnic: de ce se clatină într-o curte comună
GDPR nu se aplică prelucrării datelor de către o persoană fizică „în cadrul unei activități exclusiv personale sau domestice” (art. 2 alin. (2) lit. c) și considerentul 18 din Regulamentul (UE) 2016/679). Pentru o cameră care filmează doar curtea ta, asta înseamnă de obicei că nu ai obligațiile unui operator de date.
Ghidul EDPB 3/2019 dă chiar exemplul unei grădini filmate (secțiunea 2.3). Excepția se aplică dacă proprietatea e împrejmuită, dacă în ea intră regulat doar proprietarul și familia lui și dacă imaginea nu acoperă nici parțial spațiul public sau proprietatea vecină. În celelalte cazuri, ghidul cere o evaluare de ansamblu: relația cu persoanele filmate, amploarea și frecvența supravegherii.
Într-o curte comună, condiția „doar tu și familia ta” nu e îndeplinită, pentru că intră zilnic și alte familii. Iar dacă o parte din cadru prinde strada, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a stabilit în cauza Ryneš (C-212/13) că o supraveghere care acoperă și un spațiu public nu mai este o activitate exclusiv personală sau domestică.
Ce înseamnă asta în practică
Dacă excepția nu se aplică, ești operator de date și respecți GDPR ca oricare altul. Pe scurt, ai nevoie de:
- un scop clar, de exemplu protecția intrării și a bunurilor tale;
- informarea celor filmați, cu un afiș la vedere și cu informațiile complete la cerere (art. 13);
- păstrarea imaginilor doar atât cât e nevoie pentru scopul ales (art. 5 alin. (1) lit. e));
- răspuns la cererile celor filmați, de exemplu pentru o copie a imaginilor în care apar (art. 15).
Ce scrii pe afiș găsești în ghidul despre afișul „Zonă supravegheată video”, iar regulile generale în articolul despre GDPR și camerele de la casă.
Ce poate filma fiecare coproprietar
Gândește-te la curte ca la trei zone: ce folosești doar tu, ce folosiți împreună și ce folosesc doar ceilalți. Fiecare zonă are altă regulă.
Intrarea ta: în principiu, fără acordul celorlalți
Ușa ta, pragul și treptele din fața ei le poți filma cu un cadru strâns, orientat în jos. Verifică în aplicație că imaginea nu prinde ușa sau ferestrele vecinului și nici o bucată mare din aleea comună.
Chiar și așa, spune-le celorlalți că ai montat camera și arată-le ce vede. Așa eviți bănuielile și o discuție mult mai grea mai târziu.
Poarta, aleea și parcarea: doar cu acord scris
Poarta comună e locul pe unde intră toată lumea, deci o cameră acolo îi filmează pe toți. Aici ai nevoie de acordul celorlalți coproprietari, pus pe hârtie, și de informarea celor care locuiesc sau vin acolo.
Ce nu filmezi niciodată
- ușile și ferestrele celorlalți, mai ales interiorul locuințelor lor;
- partea de curte atribuită altcuiva în folosință exclusivă, fără acordul lui;
- curtea vecinilor de alături și strada, dincolo de strictul necesar;
- sunetul, fără un motiv clar și fără acordul tuturor (detalii în articolul despre camera de supraveghere cu audio).
Cea mai gravă situație e camera care vede în locuința altcuiva. Captarea, fără drept, de imagini ale unei persoane aflate într-o locuință poate fi infracțiunea de violare a vieții private (art. 226 alin. (1) din Codul penal).

Acordul scris între coproprietari: ce trebuie să cuprindă
Un acord verbal se uită sau se contestă. Puneți-l pe hârtie, câte un exemplar pentru fiecare coproprietar, și atașați capturi din aplicație cu ce vede fiecare cameră.
Mai jos ai un model în termeni generali. Adaptați-l situației voastre: nu e un act tip și nu înlocuiește sfatul unui avocat sau al unui notar.
- Părțile: numele coproprietarilor, adresa imobilului și, dacă îl știți, numărul de carte funciară.
- Camerele: câte sunt, unde se montează exact și ce zonă filmează fiecare, cu captura anexată.
- Scopul: protecția intrărilor, a curții și a bunurilor; imaginile nu se folosesc pentru a urmări viața celorlalți.
- Sunetul: înregistrarea audio rămâne oprită, dacă nu hotărâți altfel în scris.
- Accesul: cine are camera în aplicație și cu ce drepturi; fiecare coproprietar poate vedea live camerele comune.
- Păstrarea: imaginile se suprascriu automat după un număr de zile stabilit de voi; un clip se salvează separat doar pentru un incident.
- Cererile: cum cere un coproprietar sau un chiriaș un clip și în cât timp îl primește.
- Costurile: cine plătește camera, montajul și curentul. Dacă nu stabiliți altfel, Codul civil împarte sarcinile coproprietății proporțional cu cotele (art. 635).
- Schimbările: orice mutare sau cameră nouă se face doar cu un acord scris nou.
- Încetarea: ce se întâmplă când un coproprietar își vinde partea sau își retrage acordul.
- Data și semnăturile tuturor coproprietarilor.
Dacă vreți să reglementați mai larg cum administrați imobilul, Codul civil prevede contractul de administrare a coproprietății, încheiat cu acordul tuturor coproprietarilor. Când printre bunuri sunt și imobile, contractul se notează în cartea funciară la cererea oricăruia dintre voi (art. 644).

Ce faci dacă un coproprietar montează o cameră fără să te întrebe
Prima tentație e să acoperi camera sau să o întorci. Nu o face: dacă o deteriorezi, poți răspunde penal pentru distrugerea unui bun care aparține altuia (art. 253 alin. (1) din Codul penal), iar conflictul se mută din curte la poliție.
- Verifică ce filmează. Cere-i să îți arate imaginea din aplicație. Notează data, locul camerei și zonele pe care le prinde.
- Discută. Propune o soluție concretă: cadru strâns pe ușa lui, sunet oprit, acord scris pentru poartă.
- Cere în scris. Dacă discuția nu duce nicăieri, trimite o cerere cu confirmare de primire pentru reorientarea camerei, oprirea sunetului sau demontare. Amintește art. 639 și art. 74 din Codul civil.
- Mergi la ANSPDCP. Dacă excepția pentru uz casnic nu se aplică, de exemplu pentru că imaginea prinde și strada, poți depune plângere (art. 77 GDPR). Pașii îi găsești în ghidul camera vecinului filmează curtea mea.
- Mergi în instanță. Poți cere instanței să stabilească modul de folosire a curții (art. 639) și încetarea încălcării vieții private, cu interzicerea ei pentru viitor (art. 253 alin. (1) lit. b) din Codul civil).
Dacă imaginea vede în locuința ta, poți face și plângere penală pentru violarea vieții private. Pentru această faptă, acțiunea penală pornește doar la plângerea prealabilă a persoanei vătămate (art. 226 alin. (3) din Codul penal), depusă în 3 luni din ziua în care ai aflat de faptă (art. 296 alin. (1) din Codul de procedură penală).
Potrivit paginii de plângeri a ANSPDCP, autoritatea te informează despre admisibilitatea plângerii în cel mult 45 de zile de la înregistrare. Pagina te îndrumă să te adresezi întâi operatorului, adică celui care a montat camera, deci cererea scrisă de la pasul 3 contează.

Cum alegi și montezi camera într-o curte comună
Într-o curte comună contează mai mult ce nu vede camera decât ce vede. Câteva reguli simple te scutesc de cele mai multe conflicte:
- Preferă o cameră fixă, cu un cadru pe care îl controlezi. O cameră rotativă cu urmărire automată poate urmări un vecin pe toată aleea; dacă o folosești, dezactivează urmărirea, dacă aplicația permite.
- Montează sub streașina ta, cu obiectivul orientat în jos, spre ușa ta, nu spre centrul curții.
- Oprește înregistrarea sunetului, dacă aplicația camerei permite și dacă acordul nu prevede altfel.
- Setează zonele de detecție doar pe intrarea ta, dacă aplicația are această opțiune, ca alertele să nu pornească la fiecare trecere a vecinilor.
Pentru o intrare, o cameră fixă de exterior e de obicei suficientă. Bullet One are, conform fișei, 5MP, zoom 5X, IR 30 m, detecție de mișcare, audio bidirecțional, HDR, IP66 și carcasă metalică, iar setările le faci din aplicație.
În magazinBullet One
Dacă ați convenit o cameră la poarta comună, autocolantul „Atenție! Zonă supravegheată video” e primul pas al informării. Restul informațiilor (cine filmează, de ce, cui te adresezi) le pui la dispoziție separat, cum explică ghidul despre afiș.
În magazinAutocolant zonă supravegheată
Întrebări frecvente
Am nevoie de acordul vecinului cu care împart curtea ca să pun o cameră?
Pentru o cameră care filmează curtea comună, da: modul de folosire a bunului comun se stabilește prin acordul coproprietarilor (art. 639 din Codul civil). Pentru o cameră cu cadrul strâns doar pe ușa ta, acordul nu e cerut expres, dar informarea vecinului e esențială.
Pot monta camera pe peretele casei mele dacă filmează curtea comună?
Contează ce filmează camera, nu pe ce perete stă. Dacă imaginea acoperă curtea comună, ușile sau ferestrele celorlalți, ai nevoie de acordul lor, oricât de „al tău” ar fi peretele.
Ajunge acordul majorității coproprietarilor?
Codul civil cere majoritatea cotelor pentru actele de administrare obișnuite, dar și acordul coproprietarului pe care un act îl limitează substanțial (art. 641 alin. (1) și (2)). Cum fiecare persoană filmată are propriul drept la imagine, varianta sigură e acordul tuturor.
Coproprietarul a pus pe internet imagini cu mine din curte. Ce pot face?
Publicarea pe internet, către un număr nedefinit de persoane, nu mai este activitate domestică (punctul 12 din ghidul EDPB 3/2019). Cere-i în scris să șteargă imaginile, apoi poți depune plângere la ANSPDCP și poți cere instanței încetarea încălcării (art. 253 din Codul civil).
Pot da la poliție imaginile din curtea comună?
Da, dacă surprind un incident, de exemplu un furt sau o agresiune. Exportă clipul original și păstrează-l separat, după pașii din ghidul despre înregistrarea video ca probă, dar nu îl publica.
Ce fac dacă un coproprietar are chiriași?
Chiriașii nu semnează de obicei acordul dintre proprietari, dar trebuie informați înainte, cu afiș și cu informațiile complete despre cine filmează și de ce. Camerele nu filmează nimic din spațiul închiriat.
Ce să faci acum
Stabilește întâi ce tip de curte comună ai, apoi discută cu ceilalți coproprietari și puneți acordul pe hârtie înainte să găuriți vreun perete. Dacă locuiești la bloc, regulile pentru spațiile comune sunt explicate în ghidul despre camerele de supraveghere la bloc.
Când știți ce zone filmați, alegeți o cameră potrivită din colecția de camere WiFi de exterior, de exemplu Bullet One pentru o intrare.
Echipa VIZZYO
Dacă ai întrebări, scrie-ne pe chat pe vizzyo.ro — te ajutăm gratuit.
Informațiile sunt generale și nu țin loc de consultanță juridică.

